Sa nu ne razbunam

Un frate fiind asuprit de un alt frate, a mers la avva Sisoe Tebanul şi a zis:
– Părinte, m-a asuprit un frate şi vreau să mă răzbun singur.
Iar stareţul îl ruga, zicându-i:

– Nu, fiule, ci lasă-l mai bine în plata lui Dumnezeu şi Acela să te răzbune.
Iar el zicea:
– Nu-l voi lăsa de nu mă voi răzbuna.
Deci a zis stareţul:
– Să ne rugăm lui Dumnezeu, frate.
Apoi sculându-se a zis:
– Dumnezeule, de acum noi spre Tine nu mai nădăjduim, să nu Te mai îngrijeşti de noi, nici să răsplăteşti celor ce ne fac strâmbătate nouă, pentru că noi singuri ne vom răzbuna.
Iar fratele, auzind acestea, a căzut la picioarele părintelui, zicând:
– Iartă-mă, că de acum nu mă voi mai sfădi cu fratele şi-l voi ierta. Şi i-a zis stareţul:
– Să mă crezi, fiule, că acela ce se mânie pe fratele său va pierde toată fapta cea bună şi rob diavolului se face pe sine.
(Î.P.S. Pimen Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Din cuvintele duhovniceşti ale Sfinţilor Părinţi, Editura Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Suceava, 2003)