Patima s-a facut nevazuta

Un monah sarguitor, hartuit fiind de demonul hulei vreme de douazecei de ani si-a topit trupul prin posturi si privegheri. Iar cand a simtit ca acestea nu i-au folosit la nimic, scriindu-si patima pe o hartie, se duse si o dadu unui oarecare barbat sfant, inaintea caruia cazu cu fata la pamant, neindraznind sa-si ridice ochii. Dupa ce a citit, batranul zambi si ridicandu-si fratele, ii spuse: “Pune-ti fiule, mana pe grumazul meu” Si dupa ce fratele facu aceasta, batranul ii spuse: “Frate, iau asupra grumazului meu pacatul tau pe care l-ai savarsit in trecut si pe care il vei mai savarsi in viitor, cu o singura conditie insa: sa nu-i mai dai nicio atentie.” Si a marturisit apoi cu tarie acesta ca nu a apucat bine sa iasa din chilia batranului si patima s-a si facut nevazuta.